13 sept. 2010

Naivitate

         Abia mancasera de seara, avand perspectiva mai multor ore de joaca, cand au fost trimise la culcare. Erau ca doua surori, numai ca Ana  era mai mare cu sapte ani si era sora mamei ei. Cutza avea sase ani. Se profila o seara placuta, dar n-a fost sa fie asa. S-au culcat. Dimineata mama era in pat si avea un "bebe' alaturi. Tata era radios  si i-a soptit:  Asta noapte a venit barza si ti-a adus un fratior! A venit barza? Si de ce nu m-ai trezit si pe mine s-o vad asa, de-aproape? Ei, a mangaiat-o tata, il ai pe "bebe".Ce sa faca ea cu  "bebe"? ea voia barza!  Si asa au ramas cu "bebe"! 
      Au trecut saptamani si ceva luni. Fratiorul manca, dormea dar mai ales... plangea. De undeva a aparut o covatica. Mama a pus o paturica in ea, apoi baietelul si ...legana. Cine sa legene? Mama avea treaba, Ana era la scoala. Cutza treci de leagana copilul. Dar Cutza vroia sa se joace. Avea in vecini copii cu papusi, cu cerc si minge.  Dar ce folos? Cutza treci la leganat. Odata, de doua ori de "n" ori, pana-ntr-o zi. 
      Mama era la o vecina, Ana la scoala, Cutza la leganat. Si era o zi de vara numai buna de jucat. Auzea galagia copiilor, rasete. Dar "bebe" plangea fara contenire iar ea inceput sa legene din ce in ce mai cu viteza, mai repede, mai repede. Cine-a pus-o pe barza sa lase un baietel aici? De ce nu l-a lasat la tanti Valeria, ca tot e batrana, nu poate face nimic. Ar fi putut legana ea un copil iar eu sa ma joc. Si iar a leganat cu putere. Covatica s-a...rasturnat, prinzand copilul dedesupt! S-a facut liniste.
      Cutza a asteptat sa-l auda reluandu-si plansul, dar acest lucru nu s-a intamplat. Asa ca l-a abandonat cu ciuda, ''sa moara", a gandit criminal. Scapase de leganat. Si a plecat la joaca. Nu dupa mult timp, mama a venit acasa gandind fericita ca pruncul a adormit in sfarsit. S-a uitat. A vazut si intr-o clipa a inghetat. Copilul. A ridicat covatica. Intr-adevar pruncul dormea pe-o parte. Era imbujorat, dar...respira. Ce-a urmat e istorie.      

Un comentariu:

  1. Cutzei îi plăceau, cred, anagramele, aşa că a inversat ordinea în care aşezase mama lucruile: covatică, păturică, bebică. =))

    RăspundețiȘtergere